Memoria este un proces psihic si defineste dimensiunea temporala a organizarii noastre psihice si integrarea ei pe cele trei segmente ale orizontului temporal: trecut, prezent si viitor.

Memoria consta in intiparirea, recunoasterea si reproducerea senzatiilor, sentimentelor, cunostintelor, miscarilor etc. din trecut.

Memoria ne permite sa dobandim continuitatea identitatii noastre in timp. Fara aceasta, am trai doar in prezent si ne-am fi confruntat cu numeroase probleme si situatii la care nu am avea raspuns, nicio experienta elaborata, niciun procedeu de rezolvare si in acest mod adaptarea devenind imposibila. 
Procesul psihic numit memorie este gasit atat la oameni cat si la animale.

Memoria este o conditie de baza si indispensabila existentei si adaptarii optime. Se datoreaza plasticitatii creierului – proprietatea de a-si modifica starea interna sub influenta stimulilor externi – si capacitatii memoriei de inregistrare, pastrare si reactualizare a „urmelor” acestor stimuli. 
Memoria reflecta trecutul ca trecut, astfel incat in momentul in care subiectul reactualizeaza o informatie, este constient ca acea experienta s-a petrecut candva in trecut.

Creierul uman a cunoscut o ampla dezvoltare, in urma careia si-a restructurat atat schema de functionare interna cat si aria de cuprindere. 
Dupa durata de memorare a informatiilor, memoria se imparte in trei tipuri: memoria de foarte scurta durata, numita si memoria senzoriala, memoria de scurta durata si memoria de lunga durata.

Sistematizare: 
2 axe de clasificare pentru tipurile si sistemele mnezice: 
- dupa nivelul de activare: MSD (ML) si MLD 
- dupa tipul de reprezentare a informatiilor : 
- memoria explicita (declarativa) 
- memoria implicita (procedurala) 
- memoria senzoriala 
Există o diferenta între sistem (locatii cereblare diferite) si tip (este vorba de un nivel de activare diferit dar este aceeasi locatie cerebrala)

Memoria explicita (a cunostintelor teoretice; declarativa): 
- contine cunostinte declarative despre fapte sau stari de lucruri 
- cunostintele sunt verbalizate si fac obiectul unor reactualizari intentionate si constiente 
- este estimata prin teste clasice de recunoastere si reproducere 
- reprezentarea cunostintelor este verbala, imagistica si semantica 
- se deterioreaza in cazul amneziei 
- are o locatie cerebrala relativ precisa in structurile limbic-diencefalice din hipocamp 
- are o flexibilitate ridicate (poate fi utilizata in foarte multe situatii) 
- fiabilitatea redusa (este afectata de inferente) 
- filogenetic, este mai recenta 

Memoria implicita (a cunostintelor practice; procedurala): 
- contine cunostinte procedurale despre reguli sau proceduri si despre asocierile regulate ale unor stimuli 
- cunostintele nu sunt verbalizate sau le verbalizam dar foarte greu si nu sunt accesibile printr-un effort intentional si constient 
- este estimata prin impactul asupra modului efectiv de realizare a unei sarcini, prin amorsaj si prin conditionare 
- reprezentarea cunostintelor este nonverbala, prin reguli de producere 
- nu se deterioreaza in cazul amneziei 
- are locatii cerebrale diferite: 
- pentru deprinderi si obisnuinte in structurile cortico-striate 
- pentru conditionare clasica , in cerebel 
- are o flexibilitate redusa si cunostintele pot fi utilizate doar in situatii identice sau foarte asemanatoare cu situatia de invatare 
- fiabilitate mare (rezista la inferente) 
- filogenetic, apare mai timpuriu