Luni, 17 Iun 2019, 07:40
Home Sign Up RSS
Welcome, Vizitator
Our poll
Din ce domeniu al medicinii sunteţi ?
1. Student
2. Neurologie
3. Rezident Neurologie
4. Alt domeniu
5. Psihologie
6. Neurochirurgie
7. Rezident Neurochirurgie
Total răspunsuri: 196
Chat Box
Statistics

Total Conectaţi: 1
Oaspeţi: 1
Utilizatori: 0
Log In
Search
Home » Articles

Total entries in catalog: 58
Shown entries: 1-15
Pages: 1 2 3 4 »

Panencefalita sclerozantă subacută (PESS) este o encefalită postinfecţioasă tardivă, cu evoluţie cronică, letală.
Apare la copii de vârstă şcolară, care au avut rujeolă la vârstă mică (sub 2 ani), având o incidenţă de 1-2 la 100 000 de cazuri, în SUA, s-au descris şi forme postvaccinale (vaccin antirujeolic), cu o incidenţă de l 000 de ori mai mică, fară a se putea exclude o formă subclinică de boală în antecedente.
Нейроинфекции | Views: 7 | Added by: Grigor | Date: 08 Oct 2011 | Comments (0)

Boala Alper
(sinonime: distrofie spongioasă glio-neuronală, polidistrofie cerebrală progresivă, scleroză cor-ticală difuză).

Apare în primii 2 ani de viaţă şi se caracterizează prin convulsii generalizate.
S-a reuşit transmiterea experimentală a bolii de la o fetiţă de 2,5 ani la hamster.

Histologic, se găsesc aceleaşi leziuni spongiforme în substan|a cenuşie, ca cele descrise în boala Creutzfeld-Jakob.
Нейроинфекции | Views: 4 | Added by: Grigor | Date: 08 Oct 2011 | Comments (0)

Este caracterizat prin incidenţă familiară, ataxie cerebeloasă şi demenţă, precum şi prezenţa unor plăci amiloidice cerebrale şi cerebeloase. Boala este prezentă în SUA, Europa, Japonia. Unii autori consideră acest sindrom ca o variantă a bolii Creutzfeld-Jakob.

Debutul se caracterizează prin ataxie cerebeloasă, dizartrie, hiporeflexie osteotendinoasă cu Babinski. Iniţial, deteriorarea mentală este minimă, dar evoluează ulterior spre demenţă globală. Se asociază rigiditate extrapiramidală, disfagie, scădere în greutate. Decesul survine în cea 5 ani.

Histologic, doar în 65% cazuri apar leziunile spongiforme, mai frecvent întâlnindu-se neuronoliza şi proliferarea glială în structurile cenuşii ale SNC. Patognomonice sunt plăcile amiloide la nivelul cortexului cerebelos, cerebral şi în substanţa albă.
Нейроинфекции | Views: 5 | Added by: Grigor | Date: 08 Oct 2011 | Comments (0)

Boala Lyme este asimilată ca boală infecţioasă doar în urma cu două decade.
Borrelia burgdorferi, o spirochetă, este agentul etiologic al bolii.
Transmiterea la om se realizează prin înţepătura căpuşelor Ixodes.
Нейроинфекции | Views: 6 | Added by: Grigor | Date: 08 Oct 2011 | Comments (0)

COMPLICATII

DIAGNOSTIC

PRONOSTIC
Нейроинфекции | Views: 15 | Added by: Grigor | Date: 07 Oct 2011 | Comments (0)

Boala apare după vârsta de 10 ani; până la această vârstă copilul lipsit de anticorpi circulanţi face o varicelă prin primoinvazie a virusului zona-varicela,
• etiologia zonei este un virus identic cu cel al varicelei şi care persistă după primo-invazie printr-un mecanism de imunitate umorală în unele celule în special în neuronii ganglionilor rahidieni sub formă de provirus;
• reactivarea acestui agent patogen duce la apariţia zonei; se pare că această reactivitate ar rezulta dintr-o imunitate tisulară, antrenând o boală relativ localizată;
• vârstele de predilecţie pentru zona zoster ar fi cele mai înintate, favorizate probabil printr-o afecţiune generală cu perturbarea imunităţii celulare (boala Hodgkin, leucoză limfoidă);
• ca alţi factori se citează compresiile radiculare, morb Pott, cancerul vertebral, reticuloză sau o hemopatie.
Нейроинфекции | Views: 3 | Added by: Grigor | Date: 07 Oct 2011 | Comments (0)

Afectează mai frecvent decadele 5 şi 6 de viaţă, recent descriindu-se şi la 20 şi 70 ani. A fost descrisă în 1920 de Creutzfeld la o tânără de 22 ani şi ulterior de Jakob. Este o afecţiune neurologică rapid progresivă, care determină demenţă cu evoluţie letală.
Transmiterea naturală a bolii nu este cunoscută, s-a demonstrat însă transmiterea ei prin transplant de cornee, electrozi intracerebrali, tratament cu hormoni hipofizari, grefa durală.
Нейроинфекции | Views: 3 | Added by: Grigor | Date: 07 Oct 2011 | Comments (0)

Este răspândită numai în Noua Guinee, afectând mai ales femeile şi rareori copiii. Se presupune că afecţiunea este determinată, ca şi boala Creutzfeld-Jakob, de structuri proteice, fără acid nucleic, denumite prioni. Infecţia se transmite prin consumul creierului celor decedaţi, în cadrul unor ritualuri canibalice.

Clinic, se caracterizează prin debut insidios, cu mers ebrios şi ataxie simetrică, care treptat se accentuează, astfel încât mersul devine imposibil. Se asociază tulburări senzoriale, deteriorare psihică, cu evoluţie letală în 3-6 luni.

LCR este nemodificat.

Histologic, se descriu leziuni spongiforme în substanţa cenuşie cerebrală şi plăci de amiloid (plăci kuru) la nivelul cerebelului.
Morbiditatea prin acesta boală a scăzut semnificativ în ultimii ani.
Нейроинфекции | Views: 5 | Added by: Grigor | Date: 07 Oct 2011 | Comments (0)

Etiologie.
Reprezintă o neuroinfecţie cauzată de streptococul β-hemolitic din grupul A.
Epidemiologie. Survine sporadic, în deosebi în martie-aprilie şi noiembrie-decembrie. Afectează mai ales vârsta de 6-15 ani. Proporţia fete/băieţi este de aproximativ 2:1.

Anatomie patologică. Se evidenţiază leziuni inflamatorii vasculare ce se distribuie pe venele postcapilare şi constau în congestie, edem, mici hemoragii diapedetice. Alteraţiile degenerative neuronale sunt localizate perikarional de preferinţă în neostriat.
Нейроинфекции | Views: 4 | Added by: Grigor | Date: 07 Oct 2011 | Comments (0)

Etiopatogenie şi detalii epidemiologice.
Este o encefalită secundară cu o reacţie infecţioasă-alergică vasculo-parenchimatoasă a ţesutului cerebral. Boala apare cu o frecvenţă variată în epidemii între 0,4-12% din cazurile de rujeolă, la vârste sub 10 ani.

Morfopatologie.
Are loc edemaţierea pereţilor vaselor cerebrale, demilinizare diseminată, hemoragii, flebotromboze ale venelor şi sinusurilor cerebrale.

Tablou clinic.
Debut acut la a 3-a – 5-a zi după îmbunătăţirea aparentă a stării generale la al doilea val de hipertermie. Simptomatologia se caracterizează prin excitaţie psihomotorie, halucinaţii, comă, convulsii generalizate cu sindrom meningean.

Alteori simptomatologia neurologică ia aspect de pareze, plegii, hiperkineze, afectare a perechilor de nervi cranieni II, III, VII, tulburări conductive ale sensibilităţii, tulburări sfincteriene. Boala are evoluţie gravă cu letalitate în 25% cazuri.

Tratamentul se face prin dezintoxicare, administrare de desensibilizante, antipiretice, antiedemice. Cu scop profilactic persoanelor de contact li se administrează gamma-globulină.
Нейроинфекции | Views: 3 | Added by: Grigor | Date: 07 Oct 2011 | Comments (0)

Etiopatogenie şi detalii epidemiologice.
Encefalita secundară rubeolică are o incidenţă mai rară de 1:5.000 cazuri de rubeolă; virusul este identificat în faringe şi plămâni; în ser – anticorpi antirubeolici.

Anatomie patologică.
Se găsesc infiltraţii plasmocitare, perivasculare, vacuolizarea şi omogenizarea celuleor nervoase cu prezenţa de celule atipice localizate difuz în scoarţa cerebrală, talamus şi subcortical.

Simptomatologia clinică se compune din debut acut la 2-6 zile de la apariţia erupţiei cu manifestări generale de alteraţie cerebrală: indolenţă, inapetenţă, apatie, convulsii tonico-clonice, deliriu, somnolenţă, tulburări de conştienţă. Formele grave se însoţesc de comă şi deces. Alteori apar forme de focar: hiperkinetică, paralitică, ataxică. Sunt posibile şi atingeri medulare cu paraplegie şi tulburări sfincteriene. De regulă are evoluţie favorabilă.

Tratamentul
se face prin luarea măsurilor de dezintoxicare, administrare de antipiretice, desensibilizante şi antiedemice.
Нейроинфекции | Views: 3 | Added by: Grigor | Date: 07 Oct 2011 | Comments (0)

Etiopatogenie şi detalii epidemiologice.
Este o encefalită secundară. Survine cu o incidenţă de 0,5-10/00. Incubaţia este de 3-8 zile de la constituirea erupţiei cutanate. Reprezintă o reacţie infecţioasă-alergică vasculo-parenchimatoasă a ţesutului cerebral.

Histopatologic se descriu infiltraţii perivenoase, hemoragii parenchimatoase-meningeale.

Manifestările clinice debutează acut la a 3-a – 7-a zi după constituirea erupţiilor cutanate prin hipertermie, crize comiţiale, sindrom meningean. Mai târziu se pot asocia sindromul piramidal şi/sau extrapiramidal, starea comatoasă.

Analiza lichidului cefalorahidian constată prezenţa sindromului licvoreean meningitc (creşterea atât conţinutului de proteine cât şi a numărului de elemente celulare cu predominanţă limfocitară).

Evoluţia bolii este de obicei benignă.

Tratamentul se compune din medicaţie de dezintoxicare, desensibilizante, antiedemice, prevenire a suprainfecţiei bacteriene prin administrareă antibioticelor de spectru larg.
Нейроинфекции | Views: 4 | Added by: Grigor | Date: 07 Oct 2011 | Comments (0)

Если выраженные стадии деменции (Д) традиционно лечатся в психиатрических учреждениях, то лечение больных с умеренными когнитивными нарушениями (стадии преддеменции) и с легкой степенью деменции является уделом неврологов. Именно к ним в первую очередь обращаются больные с жалобами на снижение памяти и внимания, но, к сожалению, в этих случаях неврологи обычно ставят стандартные диагнозы: «церебральный атеросклероз», «дисциркуляторная энцефалопатия», «хроническая ишемия мозга».
Головная боль | Views: 18 | Added by: Grigor | Date: 04 Iul 2011 | Comments (0)

”Obiectivul principal al metodelor neuroimagistice moderne, în faza acută a infarctului cerebral, este de a preciza, în primele ore, aria tisulară încă viabilă şi starea locală a perfuziei cerebrale. Identificarea unei zone de risc hipoperfuzate, fără anomalii de difuziune (descrisă ca „penumbră“ ischemică), poate constitui o bună indicaţie pentru o procedură terapeutică de reperfuzie. Detalii privind metodele imagistice moderne, utilizarea şi interpretarea acestora în faza acută a accidentului vascular cerebral ischemic sunt prezentate de dl acad. Constantin Popa
Нейровизуализация | Views: 13 | Author: Acad. Constantin Popa | Added by: angelina | Date: 16 Feb 2011 | Comments (0)

Etiologie şi detalii epidemiologice. Boala este mai frecvent provocată de virusurile gripei A, B şi asiatic, are caracter sezonier (în perioada epidemiilor de gripă), atacă mai frecvent copilul mic între 6 luni şi 5 ani, dar poate afecta şi adultul.
Morfopatologic e prezent componentul hemoragic, se găsesc leziuni acute ale celuleor nervoase din scoarţa cerebrală şi nucleii bazali, hiperemii şi extravazate cu infiltraţii limfocitare perivasculare şi edem în substanţa albă.
Нейроинфекции | Views: 7 | Added by: Grigor | Date: 15 Feb 2011 | Comments (0)

1-15 16-30 31-45 46-58