Site menu
Section categories
| Noutăţi [231] |
| Atestare [5] |
| Perfecţionare [191] |
| Anunţuri [22] |
Our poll
Din ce domeniu al medicinii sunteţi ?
1. Student
2. Neurologie
3. Rezident Neurologie
4. Alt domeniu
5. Psihologie
6. Neurochirurgie
7. Rezident Neurochirurgie
[ Rezultate · Arhiva sondajelor ]
Total răspunsuri: 196
Chat Box
Statistics
Total Conectaţi: 2
Oaspeţi: 2
Utilizatori: 0
Search
Entries archive
- 2008 Noiembrie
- 2008 Decembrie
- 2009 Ianuarie
- 2009 Februarie
- 2009 Aprilie
- 2009 Mai
- 2009 Iunie
- 2009 Iulie
- 2009 August
- 2009 Septembrie
- 2009 Octombrie
- 2009 Noiembrie
- 2009 Decembrie
- 2010 Ianuarie
- 2010 Februarie
- 2010 Martie
- 2010 Aprilie
- 2010 Mai
- 2010 Iunie
- 2010 Iulie
- 2010 August
- 2010 Septembrie
- 2010 Octombrie
- 2010 Noiembrie
- 2010 Decembrie
- 2011 Ianuarie
- 2011 Februarie
- 2011 Martie
- 2011 Aprilie
- 2011 Mai
- 2011 Iunie
- 2011 Iulie
- 2011 August
- 2011 Septembrie
- 2011 Octombrie
- 2011 Noiembrie
- 2011 Decembrie
- 2012 Ianuarie
- 2012 Februarie
- 2012 Martie
- 2012 Aprilie
- 2012 Iunie
- 2012 Noiembrie
- 2012 Decembrie
- 2013 Ianuarie
- 2013 Februarie
- 2013 Aprilie
- 2013 Iunie
- 2013 Iulie
- 2013 Decembrie
- 2014 Ianuarie
- 2014 Februarie
- 2014 Martie
- 2014 Septembrie
- 2017 Ianuarie
Site friends
Home » 2012 Martie 6 » A fi sau a nu fi borderline
21:37 A fi sau a nu fi borderline | |
 Tulburarea de personalitate de tip borderline este un diagnostic psihiatric care descrie o tulburare pe termen lung a functionarii personalitatii. Acest tip de personalitate se caracterizeaza prin tulburarea controlului impulsurilor si dereglare emotionala. Persoanele cu personalitate de tip borderline au tulburari multiple. Profilul general include instabilitatea dispozitiei, gandire extrema de tipul alb sau negru sau divizata, relatii interpersonale haotice si instabile, tulburari ale imaginii de sine, identitatii, comportamentului si constiintei de sine. In unele cazuri apar in evolutie adevarate perioade de disociere. De obicei personalitatea borderline se asociaza cu abuzul de diverse substante, depresie si alte tulburari ale dispozitiei. De multe ori persoanele borderline inceraca sa se sinucida. Debutul simptomelor este de obicei in adolescenta sau in perioada de adult. In majoritatea cazurilor istoricul tulburarii arata ca au existat traume in copilarie, desi unele cercetari arata ca exista o predispozitie genetica. Exista de asemenea tulburari ale metabolismului serotoninei. De trei ori mai multe femei decat barbati au tulburare de personalitate de tip borderline, procentul general in populatie fiind de aproximativ 2%. Principala forma de tratament este psihoterapia, desi se foloseste si medicatia pentru tratamentul simptomatic pe termen scurt. Termenul de borderline semnifica granita dintre nevroza si psihoza. Exista peste 256 de combinatii diferite de simptome care pot duce la diagnosticul de tulburare de personalitate de tip borderline, din care 136 de simptome au importanta practica. Criteriile diagnostice pentru tulburarea de personalitate de tip borderline include: - Eforturi disperate pentru evitarea abandonului real sau imaginar - Un tipar de relatii interpersonale instabile si intense, alternand intre idealizare si devalorizare - Tulburari de identitate: imagine de sine instabila - Impulsivitate in cel putin doua domenii care pot afecta propria persoana: sex promiscuu, tulburari de comportament alimentar, abuz de substante, condus periculos - Comportament suicidar recurent - Comportament auto-mutilant, ca de exemplu taieturi, deschiderea cicatricilor - Instabilitate afectiva datorita dispozitiei extrem de variabile, de exemplu episoade intense de disforie, iritabilitate sau anxietate, cu durata de la cateva ore la cateva zile - Sentimente cronice de lipsa de valoare - Manie inadecvata sau incapacitatea de a-si controla furia - Ideatie paranoida legata de stres - Simptome disociative severe In lume tulburarea de personalitate de tip borderline poarta diverse denumiri. De exemplu in manualul ICD 10 este clasificata ca personalitate instabila emotional de tip borderline si include, pe langa criteriile de mai sus o serie de alte criterii diagnostice: - Nesiguranta legat de imaginea de sine - Nesiguranta legat de preferintele si scopurile personale, incluzand preferintele sexuale - Predispozitia de implicare in relatii intense si instabile, adesea ducand la crize emotionale Tulburarea de personalitate de tip borderline a fost amplu descrisa in literatura de specialitate. In general aceasta tulburare de personalitate se asociaza cu sentimente de distrugere sau auto- distrugere, sentimente extreme in general, sentimente de fragmentare sau lipsa de identitate si sentimente de victimizare. De multe ori se asociaza cu depresia si anxietatea. Tulburarea de personalitate de tip borderline coexista frecvent cu tulburarea bipolara, din acest motiv diagnosticul putand fi destul de complicat. Ambele diagnostice implica, simptome referitoare la variatiile de dispozitie emotionala. In tulburarea borderline comportamentul labil este in general datorat unor stresori externi sau intrapsihici si dureaza secunde, minute, ore sau zile. In general tulburarea bipolara se insoteste mai frecvent de tulburari de somn si de apetit. Pe de alta parte exista pareri conform carora ar exista o legatura mai stransa intre tulburarea de personalitate de tip borderline si tulburarea bipolara. Si anume tulburarea de personalitate de tip borderline este considerata de unii cercetatori ca fiind un subtip de tulburare afectiva. Unele studii arata ca tulburarea de personalitate de tip borderline apare pe baza unui spectru bipolar. De asemenea, tulburarea de personalitate de tip borderline coexista adesea cu alte tulburari si anume: - Tulburari de anxietate - Depresia - Tulburari de comportament alimentar, inclusiv anorexia si bulimia - Tulburarile somatoforme - Tulburarile disociative - Abuzul de diverse substante In general se presupune ca tulburarea de personalitate de tip borderline apare datorita unei combinatii de factori, incluzand copilaria traumatica, temperamentul vulnerabil si evenimente stresante in timpul maturizarii in perioada de adolescent sau adult. Otto Kernberg a formulat o teorie a personalitatii borderline. Conform acestei teorii exista o serie de sarcini developmentale pe care persoana trebuie sa le indeplineasca, si daca aceste sarcini nu sunt indeplinite atunci creste riscul de psihopatologie. Prima sarcina developmentala este aceea de clarificare a sinelui si altora, care, daca nu este indeplinita, creste riscul de psihoze. Cea de-a doua sarcina developmentala este de depasire a divizarii si neimplinirea ei creste riscul de personalitate borderline. Abuzul si traumele in copilarie par a fi in orice caz legate de dezvoltarea unei personalitati de tip borderline. Multe persoane borderline au un istoric de abuz, neglijare sau separare in copilarie. In general abuzul este din partea familiei, de tip verbal, fizic sau sexual. Conform unor cercetatori tulburarea de personalitate de tip borderline ar fi de fapt o forma particulara de sindrom de stres postraumatic. Alte studii insa sustin ca tulburarea de personalitate de tip borderline nu este in mod necesar bazata pe traume. Cu toate acestea se pare ca mediul familial are un rol important, incluzand interactiunile care sunt critice si negative. Tulburarea de personalitate de tip borderline este influentata genetic. Neurotransmitatorii implicati in tulburarea de personalitate de tip borderline includ serotonina, norepinefrina si acetilcolina, GABA si glutamatul. In tulburarea de tip borderline exista o activitate crescuta a amigdalei si a zonelor corticale prefrontale. Psihoterapia este preponderent utilizata in tratamentul tulburarii de personalitate de tip borderline. Una din cele mai utilizate forme de psihoterapie in tratamentul tulburarii de personalitate de tip borderline este psihoterapia cognitiv-comportamentala, desi are un succes mai mic in aceasta tulburare decat in alte boli mentale sau tulburari psihiatrice. In cadrul psihoterapiei se inceraca modificarea tiparelor maladaptative de gandire, perceptie si comportament. In general psihoterapia este de lunga durata. Psihoterapia familiala si de cuplu este utila in stabilizarea relatiilor si reducerea conflictelor, ceea ce poate agrava simptomatologia tulburarii de personalitate de tip borderline. Psihanaliza traditionala este putin folosita in tratamentul tulburarii de personalitate de tip borderline, datorita faptului ca in multe situatii s-a constatat agravarea simptomelor in cursul folosirii acestui tip de tratament. Cea mai eficace la ora actuala pare a fi psihoterapia integrativa. In plus, in tratamentul tulburarii de personalitate de tip borderline se folosesc antidepresive si antipsihotice. | |
|
| |
| Total comments: 1 | ||||||
Copyright Grigor © 2024
 | ||||||