Noutăţi [231] |
Atestare [5] |
Perfecţionare [191] |
Anunţuri [22] |
- 2008 Noiembrie
- 2008 Decembrie
- 2009 Ianuarie
- 2009 Februarie
- 2009 Aprilie
- 2009 Mai
- 2009 Iunie
- 2009 Iulie
- 2009 August
- 2009 Septembrie
- 2009 Octombrie
- 2009 Noiembrie
- 2009 Decembrie
- 2010 Ianuarie
- 2010 Februarie
- 2010 Martie
- 2010 Aprilie
- 2010 Mai
- 2010 Iunie
- 2010 Iulie
- 2010 August
- 2010 Septembrie
- 2010 Octombrie
- 2010 Noiembrie
- 2010 Decembrie
- 2011 Ianuarie
- 2011 Februarie
- 2011 Martie
- 2011 Aprilie
- 2011 Mai
- 2011 Iunie
- 2011 Iulie
- 2011 August
- 2011 Septembrie
- 2011 Octombrie
- 2011 Noiembrie
- 2011 Decembrie
- 2012 Ianuarie
- 2012 Februarie
- 2012 Martie
- 2012 Aprilie
- 2012 Iunie
- 2012 Noiembrie
- 2012 Decembrie
- 2013 Ianuarie
- 2013 Februarie
- 2013 Aprilie
- 2013 Iunie
- 2013 Iulie
- 2013 Decembrie
- 2014 Ianuarie
- 2014 Februarie
- 2014 Martie
- 2014 Septembrie
- 2017 Ianuarie
22:46 Empatia | |
Heinz Kohut spune despre empatie ca ar fi [...]the capacity to think and feel oneself into the inner life of another person . Sunt doua adevaruri fundamentale care sprijina o atare afirmatie. Prima, ar fi aceea ca pentru a fii empatic la o situatie, sau o persoana, trebuie sa ai abilitatea de a gandi. Cu alte cuvinte, empatia este o functie de gandire, superficiala prin aceea ca e mediata de propriul nostru sistem de valori, si de realitatea imediata. Al doilea lucru e mai greu de inteles, "capacitatea de a te simti pe tine insuti in viata interioara a altei persoane”. In dragoste, suntem toti uniti. Iubim cealalta persoana si, pentru o secunda, pare ca devenim o prelungire a ei, iar ea devine o prelungire a noastra. Stim ca stie cum simtim, nu e loc de cuvinte. Versantul emotional al empatiei e frecvent confundat cu acest moment unic din viata unei persoane, cand dezvolta atasament la alta persoana. Dar cum ramane cu celalalte aspecte empatice? In poza pe care am atasat-o vedeti cum se activeaza creierul uman in fata unui stimul dureros, si in timpul unui proces empatic (sursa: http://www.msnbc.msn.com). In neuroanatomie, aceste zone sunt numite "insula” si "girus cingulat”. In fata durerii, raspundem la fel, au conchis o serie de studii prezentate in ultimii ani in Science, ca si atunci cand suntem martori la durere. In fata fricii altora. In fata plansetului. E oare empatia doar un mimetism complex? Suntem, in fapt si de drept, doar niste maimute un pic mai evoluate, care urmaresc curios cu privirea mana maestrului, ca sa deseneze apoi aceleasi cercuri in aer? Nu. In fapt, picatura de divin in noi rezida in abilitatea de a coopera, ca rasa, ca populatie, la nivel empatic. "Simtim”, prin abilitatea de a citi durerea, pulsul vietii lumii in care traim. … Solicitam intelegere, empatie, dar nu oferim. Ne vaicarim de problemele noastre eterne, care bineinteles sunt insurmontabile si trebuie sa fii o persoana cu adevarat deosebita ca sa le faci fata zilnica, dar daca vecinul ne spune asta, suntem satui. Comunicarea e fracturata frecvent de eufemisticul: "la tatzi ni-i greu”. Iar o regula de dialog spune: asculta, inainte sa vorbesti. Exersam, insa, empatie, prin consumerism. La sarbatori dam pomeni; la cersetori dam bani; la colegi impartim felicitari si SMS-uri de La Multi Ani. La morti zicem Condoleante!. La nunti zicem Casa de piatra! Nevestii ii spunem "Te iubesc!”. Mamei…”mi-e dor de tine”. Sec, imberb, mici stereotipuri pseudo-empatice care de fapt cauta sa dezangajeze o eventuala discutie pe marginea handicapului nostru comun. Cercetati curios durerea in voi. Si apoi trageti cu ochiul, copilareste si aidoma de curios, la cel de langa voi. S-ar putea sa va surprinda cat de mult semanati, chiar daca tu ai masina, iar el doar o zdreanta pe el. Chiar daca tu ai facultate, iar el doar urme de ace pe maini. http://andreanum.wordpress.com/2008/01/06/scurt-si-critic-despre-empatie/ | |
|
Total comments: 7 | ||||||||||||
|