Este vorba de modelul Johari, descoperit in anii ’50, de catre psihologii americani Joseph Luft si Harry Ingham. Numele acestui model deriva din combinatia numelor celor doi – JoHary, dupa care devenind Johari. In consecinta, sintagma des auzita la cursurile de team building – modelul lui Johari, va va spune de acum inainte multe despre (in)competenta trainerului…

Imi place acest model pentru ca ofera un cadru simplu pentru a compara ceea ce comunicam noi despre noi si ceea ce percep ceilalti despre noi.

Modelul imparte aceasta informatie in patru cadrane care formeaza o fereastra (mai este cunoscut si dupa denumirea fereastra Johari):

1. ceea ce o persoana cunoaste despre sine si este cunoscut si de catre ceilalti (“eu stiu si ceilalti stiu”);
2. ceea ce este necunoscut persoanei despre sine dar este cunoscut de altii (“eu nu stiu dar ceilalti stiu”);
3. ceea ce o persoana stie despre ea dar ceilalti nu stiu (“eu stiu dar ceilalti nu stiu”);
4. ceea ce nici persoana nici ceilalti nu stiu despre acea perosna (“eu nu stiu si nici ceilalti nu stiu”);

1. “Eu stiu si tu stii” (arena)

“Arena” reprezinta ceea ce tu stii despre tine si ceea ce stiu si altii despre tine. In arena impartasesti informatii despre tine: fapte, sentimente, motive, comportamente, nevoi, si dorinte.

“Arena” este benefica pentru comunicare si lucru in echipa. Astfel, pentru a sta cat mai mult in arena, te ajuta sa impartasesti cat mai multe informatii relevante pentru grup si sa asculti activ informatiile celorlalti. Vei crea astfel o atmosfera mai deschisa si vei limita numarul interpretarilor personale (mai mult sau mai putin corecte) asupra ta.

Desigur, nu este recomandat sa ai o arena larga cu toata lumea. De exemplu, intr-o relatie cu cineva pe care l-ai cunoscut de curand, o cantitate de informatii prea mare de informatii impastasite poate bloca relatia.
2. “Eu nu stiu dar ceilalti stiu” (unghiul mort)

“Unghiul mort” reprezinta ceea ce tu nu stii despre tine, dar ceilalti observa la tine. Si poate fi vorba de o pata de pe haina sau despre obiceiul tau de evita privirea interlocutorului la un interviu. Informatii utile, care ne ofera o privire “din exterior” asupra noastra, ajutandu-ne sa ne vedem cu mai multa obiectivitate.

Pentru a diminua “unghiul mort”, cuvantul cheie este: intreaba. Cere feedback si fii pregatit sa asculti ceea ce ceilalti observa la tine! S-ar putea sa fii surprins de diferentele de perceptie…
3. “Eu stiu dar ceilalti nu stiu” (fatada sau aria ascunsa)

Aici regasim informatiile pe care tu le stii despre tine, dar ceilalti nu. Fiecare avem informatii pe care dorim sa le tinem pentru noi (de exemplu detalii intime sau nerelavante pentru grup), iar in acest caz fatada se dovedeste folositoare.

Dar mai exista si alte situatii. De exemplu, a nu impartasi din informatii despre mine pentru ca nu cred ca sunt suficient de interesante pentru ceilalti. Sau de teama de a nu fi ranit, respins, atacat, ranit si a te mentine astfel in postura celui care mereu ii asculta pe ceilalti dar nu are niciodata ceva de spus despre sine.

Cuvantul cheie este aici este: impartaseste. Spune celorlalti despre ceea ce faci, ceea ce simti, ceea ce esti si comunicarea va deveni mai facila.
4. “Eu nu stiu si nici ceilalti nu stiu” (necunoscutul)

Aici gasim necunoscutul, ceea ce inca nu stim despre noi si nici ceilalti nu au avut ocazia sa descopere.

Este zona cea mai dificil de explorat, deoarece inca nu este constientizata. Sunt aici resursele tale nebanuite – lucruri pe care ai putea sa le faci, dar pana acum nici macar nu ai incercat niciodata. Sunt credinte despre tine si despre lume pe care le consideri “normale” si nu le mai pui in discutie.

Cheia care deschide acest taram este dezvoltarea personala. Printr-un demers reusit de dezvoltare personala, adecvat noua, putem deschide aceasta fereastra catre inconstient.
Cum ma ajuta acest model?

Cred ca fereastra Johari poate fi un audit foarte bun al comunicarii si integrarii intr-un grup. Cu cat “arena” este mai mare, cu atat schimburile (de idei, de afecte) intre membrii echipei sunt mai intense. Totodata, este un indicator foarte bun al brandingului personal – in ce masura ceea ce stiu ceilalti despre tine este si ceea ce ai dori tu sa le comunici?

Asa ca singura varianta de a descoperi ceea ce ne caracterizeaza ca parte “Necunoscuta” din noi este sa ne implicam in situatii noi, necunoscute, prin care nu am mai trecut pana in prezent, pentru a descoperi cum reactionam si cum anume ne percep ceilalti ca reactionam la respectivele situatii.

Una dintre criticile aduse acestui exercitiu este orientarea pozitiva a listei de adjective, adica faptul ca lista contine doar adjective cu valoare pozitiva, fara a face referire la partea negativa a caracteristicilor noastre. De aceea, mai recent a aparut varianta inversata (atentie! Nu varianta negativa!!!) a ferestrei lui Johari, numita fereastra lui Nohari ( ). Instrumentul se utilizeaza identic cu descrierea de mai sus.

Intrebarea ramane tot la noi! Dorim sau nu dorim sa ne cunoastem, sa ne dezvoltam, sa ne privim in oglinda si sa spunem, da, asa sunt eu, asta vreau sa mentin, asta vreau sa schimb, asta vreau sa imbunatatesc. Este de dorit sa nu uitam niciodata ca “Viata este ca o oglinda: obtinem cele mai bune rezultate daca zambim in ea”.